Agrosilvicultura: Copacii ca viitor salvator pentru câmpurile noastre!

Agrosilvicultura: Copacii ca viitor salvator pentru câmpurile noastre!

Universitatea din Hohenheim este dedicată cercetării intensive în agrosilvicultura, o abordare care combină copacii și arbuștii cu agricultura și gestionarea pășunilor. Tare Gabot Această metodă nu servește doar la creșterea biodiversității, ci și la creșterea robusteței sistemelor agricole împotriva riscurilor climatice. Un studiu pe termen lung în special a arătat că rândurile de copaci, chiar și în zonele cu climă temperată, pot oferi beneficii reale pentru stabilizarea recoltelor.

Studiul de la Ihinger Hof din Renningen arată că diverși factori, cum ar fi speciile de copaci, distanța dintre rândurile de copaci, calitatea solului și condițiile climatice influențează semnificativ randamentul. Elevii analizează modul în care copacii reglează microclimatul și reduc temperaturile extreme și viteza vântului. Aceste constatări întăresc opinia conform căreia agrosilvicultura poate fi o strategie promițătoare pentru viitoarea agricultură.

Avantajele și provocările agroforestului

Sistemele agroforestiere se caracterizează prin capacitatea lor de a combina culturile agricole cu plantele lemnoase perene. Scopul este de a crea agroecosisteme rezistente care nu numai că furnizează hrană și furaje, ci și generează energie și cherestea. Acest lucru este deosebit de relevant în vremuri de provocări climatice în creștere, cum ar fi seceta sau ploile abundente. Dacă este bine planificată, combinația de plante lemnoase și subculturi poate crește productivitatea generală cu până la 36 până la 100% Tranziție agricolă progresivă evidențiază.

Cu toate acestea, există și provocări care trebuie depășite. Competiția pentru resurse precum lumina, apa și nutrienții între copaci și plantele cultivate poate duce la scăderea randamentelor. De exemplu, rezultatele studiului de la Universitatea din Hohenheim arată că plantarea de salcie în imediata vecinătate a terenurilor arabile poate duce la pierderi semnificative de randament, în timp ce gardurile vii au un efect protector asupra locațiilor adiacente ale plantelor.

Este evidentă necesitatea efectuării unor studii pe termen lung asupra impactului agroforesturilor în condiții meteorologice extreme. În special în Germania, unde agrosilvicultura a fost răspândită până în secolul al XIX-lea, această abordare se confruntă acum cu o renaștere din cauza extinderii urbane, a cerințelor pieței și a declinului suprafețelor cu livezi.

Sprijin politic și perspective de viitor

UE promovează agrosilvicultura din 2005, dar acest lucru nu a fost încă implementat în legislația agricolă națională. Viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) va primi sprijin politic de partid pentru agrosilvicultura. Prin urmare, sunt necesare proiecte inovatoare și planificare adaptată pentru a valorifica în mod rezonabil avantajele acestei forme de economie. Biroul de coordonare pentru cercetarea sistemului agrosilvic va fi finanțat cu 260.000 de euro până la sfârșitul anului 2025 pentru a sprijini proiectele de cercetare și crearea de rețele între cercetători.

O noutate interesantă este introducerea planificată a unui modul de master despre agrosilvicultură la Universitatea din Hohenheim în semestrul de vară al anului 2024. Astfel de măsuri sunt destinate nu numai să avanseze cercetarea, ci și să conștientizeze publicul cu privire la avantajele agrosilviculturii, care poate aduce o contribuție durabilă la securitatea alimentară prin utilizarea respectuoasă a resurselor naturale. După cum se spune, cel mai bun moment pentru a planta un copac a fost acum douăzeci de ani; al doilea cel mai bun moment este astăzi.