Al doilea mai cald din toate timpurile: Europa se luptă cu seceta!
Aflați mai multe despre luna mai calduroasă 2025, impactul său asupra Europei și rolul schimbărilor climatice.

Al doilea mai cald din toate timpurile: Europa se luptă cu seceta!
În mai 2025, la nivel mondial a fost înregistrat al doilea mai cald de la începutul măsurătorilor. Potrivit celor mai recente date de la agenția UE pentru schimbări climatice Copernicus, temperatura medie în această lună a fost de 15,79 grade Celsius. Aceasta a fost cu doar 0,12 grade sub valoarea record stabilită în mai 2024 și cu 1,4 grade peste media estimată pentru anii 1850-1900. Aceste cifre ilustrează efectele dramatice ale schimbărilor climatice asupra modelelor meteorologice globale.
Ceea ce a fost deosebit de remarcabil a fost seceta excepțională care a predominat în părți din nord-vestul și centrul Europei. Nord-vestul Europei a cunoscut cel mai scăzut nivel de precipitații și umiditate a solului de la începutul înregistrărilor în 1979. Această secetă a avut un impact grav asupra scurgerii de primăvară, care a atins cel mai scăzut nivel în Europa din 1992. Evaluarea detaliată a acestor date climatice este susținută de miliarde de măsurători luate de la sateliți, nave, aeronave și stații meteorologice, ca [Stuttgarster]. Nachrichten](https://www.stuttgarter-nachrichten.de/content.erderwaermung-weltweit-zweitwaermster-mai.caeab253-fe26-41cb-9d34-c1f6a30f1149.html).
Tendințele pe termen lung și încălzirea globală
Schimbările de temperatură nu se limitează la o singură lună. Datele Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice arată că Europa a cunoscut o tendință îngrijorătoare în ultimii ani. Vara lui 2025 a fost cea mai caldă înregistrată, cu temperaturi medii cu 0,7 grade Celsius mai mari decât cele din 1991 până în 2020. În timp ce vara a fost mai umedă în Europa de Vest și de Nord, Europa de Est și regiunea mediteraneană au suferit de secetă marcată.
Aceste condiții meteorologice extreme au consecințe de amploare asupra mediului. Creșterea temperaturii provoacă topirea ghețarilor din Alpi, provocând pătrunderea în râuri a sedimentelor care conțin substanțe potențial dăunătoare, cum ar fi uraniul și nichelul. Aceste modificări cresc, de asemenea, riscul căderilor de stânci, punând în pericol unele trasee de drumeții alpine înalte și impunând închiderea lor temporară.
Datele climatice ale serviciului Copernicus și analizele asociate, datând din anii 1950, sunt esențiale pentru înțelegerea efectelor pe termen lung ale schimbărilor climatice și luarea măsurilor adecvate pentru a atenua această evoluție. Accentul trebuie să fie pe conservarea mediului nostru și adaptarea la aceste schimbări climatice din ce în ce mai evidente.