Monede de argint de la Mănăstirea Kaltenborn: martori din vremuri furtunoase!

Monede de argint de la Mănăstirea Kaltenborn: martori din vremuri furtunoase!

Pe 9 iunie 2025, Muzeul de Stat de Preistorie din Halle (Saale) va deschide o importantă expoziție care tratează rolul fostei mănăstiri Kaltenborn de lângă Allstedt. Din 28 iunie, acolo pot fi văzute monede de argint care provin de la această mănăstire. Aceste monede fac parte din expoziția de cabinet „Mănăstiri. Jefuite. În tumultul revoltelor țărănești”, care se desfășoară până la 30 noiembrie 2025. Expoziția face parte din expoziția de stat descentralizată „Justice 1525”, care este susținută de Guvernul Federal pentru Cultură și Media (BKM) și Statul Anhalt Saxonia. Potrivit Zeit, arheologul de stat Harald Meller a descris descoperirile ca fiind martori importanți ai istoriei mănăstirii și oferă o perspectivă asupra vieții de zi cu zi a comunității monahale.

Monedele care vor fi expuse în expoziție includ bănuți goale, pfennig și groschen care au fost bătute în centrul Germaniei între 1190 și 1513. Originile lor variază de la Naumburg și Saalfeld până la Boemia și Nürnberg. Au fost folosite în diverse scopuri, cum ar fi plata muncitorilor salariați și cumpărăturile din piețele locale, ceea ce subliniază importanța economică a mănăstirii. În plus, arheologii au putut găsi bănuți de cupru în timpul săpăturilor din Kaltenborn, care au fost folosiți ca ajutor contabil în Evul Mediu.

Mănăstirea Kaltenborn în context istoric

Mănăstirea Kaltenborn a fost fondată în 1118 și de-a lungul secolelor s-a dezvoltat într-un centru bogat, cu moșii mari, inclusiv vii, păduri și mori, care se întind între estul Harz și sudul Turingiei. Izvoarele istorice arată că mănăstirea a fost un important centru religios și economic de la canoanele augustiniene până în secolul al XVI-lea. Bazilica cu trei coridoare a fost construită în prima jumătate a secolului al XII-lea și s-a extins în stil gotic în anii mai târziu, înainte de a fi distrusă în Războiul Țăranilor din 1525. Arheologii au descoperit recent părți mari ale bisericii mănăstirii, unele dintre ele păstrate sub mase de dărâmături de până la doi metri înălțime, ca MDR rapoarte.

Săpăturile au scos la iveală mici descoperiri bogate, inclusiv monede, accesorii de carte, catarame de curele și bijuterii, care indică prosperitatea mănăstirii în perioada de glorie. Dar încă din secolul al XV-lea au apărut primele semne de nemulțumire în rândul populației. În timpul Răscoalei Țăranilor din 1525, insurgenții din satele din apropiere au jefuit complexul mănăstiresc. Tensiunile sociale s-au acumulat anterior, care au dus în cele din urmă la distrugerea mănăstirii. Încă din aprilie 1525, martorii contemporani au raportat jafuri și devastări care i-au forțat pe mulți membri ai mănăstirii să fugă. Mănăstirea a fost în cele din urmă desființată în 1538.

Viitoarea expoziție de la Muzeul de Stat oferă nu numai o perspectivă asupra moștenirilor materiale ale Mănăstirii Kaltenborn, ci și asupra dinamicii sociale complexe și a tensiunilor care au dus la distrugerea acestei importante instituții. Monedele și alte descoperiri ilustrează aspectele economice ale vieții monahale, precum și provocările cu care s-a confruntat comunitatea monahală.