Haos în dreptul moștenirilor: Curtea Regională Superioară oprește testamentul comun!

Haos în dreptul moștenirilor: Curtea Regională Superioară oprește testamentul comun!

O hotărâre recentă a Curții Regionale Superioare Hamm are consecințe de amploare pentru redactarea testamentelor în familiile mozaic. La 27 noiembrie 2012, instanța a decis în cauză (ref.: I-15 W 134/12) că testamentul comun nu mai poate fi modificat după decesul unui soț. Această decizie a fost luată după ce o a doua soție a modificat în secret voința răposatului ei soț de a-și numi propria fiică drept moștenitor. Instanța a declarat invalidă această modificare și a constatat că moștenitorii inițiali din prima căsătorie a bărbatului sunt încă valabili. Fiica din prima căsătorie avea dreptul la cota ei obligatorie și i s-a acordat.

După cum a declarat Curtea Regională Superioară Hamm, secțiunea 2271 din Codul civil german (BGB) prevede că un testament comun este obligatoriu după primul deces, cu excepția cazului în care s-au convenit opțiuni de modificare. În acest caz, fiica vitregă, care a solicitat un certificat unic de moștenire, i s-a confirmat cererea. Acest lucru arată clar cât de important este să se facă reglementări clare în familiile moștenite pentru a evita eventualele dispute moștenire. Avocații și experții recomandă, așadar, ca testamentele să fie concepute astfel încât să fie precise din punct de vedere juridic și lipsite de ambiguitate, mai ales când vine vorba de puteri de schimbare și luând în considerare toate constelațiile familiale.

Importanța unor reglementări clare

Într-o familie amestecată, este esențial să facem o dispoziție de moarte pentru a-și proteja copiii, în special pentru părintele care moare primul. În regimul matrimonial legal, în primul caz de moștenire, soțul supraviețuitor moștenește jumătate din bunuri, în timp ce copiii primesc fiecare câte un sfert (§§ 1924, 1931 alin. 1, 3, 1371 alin. 1 BGB). După moartea soțului, soția și copiii biologici moștenesc; După moartea soției, însă, doar urmașii acesteia, ceea ce poate duce potențial la pierderea a 50 la sută din bunurile pentru copiii din prima căsătorie.

Pentru a vă proteja proprii copii, ar fi posibil să-i numiți ca unici moștenitori. Cu toate acestea, această măsură ar putea să dezmoștenească soțul supraviețuitor și să conducă la pretenții pentru o parte obligatorie (§ 2303 BGB). Prin urmare, o posibilă dispută poate fi inevitabilă. „Se recomandă numirea reciprocă a moștenitorilor scutiți pentru a permite ambilor parteneri să folosească bunurile și pentru a proteja soțul supraviețuitor”, spun experții. În caz de deces, soțul supraviețuitor poate fi numit ca premoștenire, în timp ce copilul din prima căsătorie preia postmoștenirea.

Măsuri preventive

Alte recomandări pentru redactarea testamentelor în familiile mixte includ introducerea unei clauze de recăsătorie pentru a proteja succesiunea în cazul unei potențiale recăsătoriri a partenerului supraviețuitor, precum și luarea în considerare a moștenirilor de uzufruct. Acestea ar putea oferi soțului supraviețuitor o poziție mai puternică în moștenire, în timp ce proprii copii sunt înregistrați ca moștenitori cu drepturi depline. Renunțarea la pretenții la o parte obligatorie ar trebui, de asemenea, inclusă în testamente pentru a preveni neînțelegerile ulterioare.

Hotărârea recentă a Curții Regionale Superioare subliniază de urgență complexitatea și provocările asociate redactării testamentelor în familiile mozaic. Planificarea atentă este primul pas în evitarea litigiilor juridice și a conflictelor emoționale în cazul unei moșteniri.