Capitală culturală europeană: patrimoniul atenian și puterea identității

Capitală culturală europeană: patrimoniul atenian și puterea identității

Astăzi, 20 iunie 2025, aruncăm o privire asupra istoriei și evoluției titlului de Capitală Europeană a Culturii, introdus pentru prima dată în 1985. Inițiativa revine fostului ministru grec al Culturii Melina Mercouri, care a făcut propunerea de a înființa o Capitală a Culturii la 13 iunie 1985. Scopul lor a fost de a sublinia diversitatea culturală, bogăția și comunitatea culturală a Europei. Primul oraș care a primit acest titlu a fost Atena, proclamată la 21 iunie 1985 de către președintele grec Christos Sartzetakis. Aceasta a fost însoțită de un festival de vară la Atena, sărbătorit la clădirile vechi de 2.500 de ani de pe Acropole. În anii care au urmat, au urmat alte orașe precum Florența (1986), Amsterdam (1987), Berlinul de Vest (1988) și Paris (1989), stabilind astfel noi standarde în cultura europeană.

Primii ani ai Capitalei Culturii au fost caracterizați de evenimente extrem de culturale, în timp ce conceptul s-a schimbat în anii 1990. Orașe precum Glasgow (1990) și Anvers (1993) au început să folosească titlul pentru dezvoltarea urbană, având ca scop revitalizarea cartierelor, promovarea turismului și consolidarea identității locale. Aceste schimbări se reflectă și în procesul de selecție de astăzi, care este considerat complex și este evaluat de un juriu independent de experți.

Dezvoltarea de-a lungul anilor

Titlul a fost acordat anual de Uniunea Europeană și a fost inițial numit „Orașul Cultural European”. A existat o excepție în 2000, când nouă orașe puteau deține titlul în același timp. De atunci, două orașe au fost desemnate în fiecare an. Acordarea viitoarelor titluri pentru 2024 are în vedere orașe precum Bad Ischl (Austria), Tartu (Estonia) și Bodø (Norvegia). Bourges (Franța), Budweis (Republica Cehă) și Skopje (Macedonia de Nord) sunt planificate pentru 2028. Din 2020, orașele candidate la aderarea la UE sau statele EFTA/SEE au putut de asemenea să aplice pentru titlu.

Procedura fazei de aplicare a fost conturată prin diferite decizii, precum Decizia nr. 445/2014/UE din 16 aprilie 2014, care continuă acțiunea pentru anii 2020 până în 2033 în condiții noi. Orașele solicitante au posibilitatea de a-și adapta conceptele la juriu printr-un proces național de selecție. Acesta este format din zece experți internaționali și doi naționali care evaluează aplicațiile pe baza a șase criterii de evaluare: strategie pe termen lung, dimensiune europeană, conținut cultural, capacitate de implementare, integrare socială și administrare.

Impacturi culturale și economice

Acordarea titlului duce adesea la o creștere a numărului de vizitatori în orașele afectate și promovează atenția internațională pentru atracțiile culturale locale. Această dezvoltare este evidențiată în special de experții Capitalei Culturii, precum Mittag, care consideră că echilibrul dintre inovația culturală, sustenabilitatea economică și implicarea populației locale este crucial. Ziarul Bietigheim în plus, raportează că, luând în considerare aplicarea pentru titlu, orașele caută schimbări semnificative pentru a prospera cultural și economic.

În ansamblu, arată că titlul „Capitală culturală europeană” nu este doar un semn de recunoaștere culturală, ci oferă și stimulente concrete pentru dezvoltarea urbană și promovarea patrimoniului cultural în Europa. Ideea de a selecta în fiecare an o Capitală a Culturii promovează schimbul cultural viu și conștientizarea diversității culturale în cadrul Uniunii Europene.