Îndulcitori: făcători secreti de foame? Noul studiu face furori!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Explorați efectele îndulcitorilor asupra sănătății, metabolismului și reglementării foametei în cel mai recent studiu din 2025.

Erforschen Sie die Auswirkungen von Süßstoffen auf Gesundheit, Metabolismus und Hungerregulation in der neuesten Studie von 2025.
Explorați efectele îndulcitorilor asupra sănătății, metabolismului și reglementării foametei în cel mai recent studiu din 2025.

Îndulcitori: făcători secreti de foame? Noul studiu face furori!

Dezbaterea despre efectele îndulcitorilor asupra organismului uman este mai intensă ca niciodată, mai ales în lumina cercetărilor recente. Cu toate acestea, îndulcitorii, destinati inițial să reducă consumul de zahăr și să prevină problemele de sănătate, prezintă efecte potențial negative asupra metabolismului și sănătății cardiovasculare. Un articol despre DocCheck observă că gustul dulce a evoluat evolutiv ca un mecanism de protecție pentru a avertiza împotriva toxinelor amare. Primul îndulcitor artificial, zaharina, a fost descoperit de Constantin Fahlberg în 1878 și și-a câștigat rapid porecla de „zahărul săracului”.

Începând cu anii 1950, tendința către îndulcitorii care reduc caloriile a luat amploare. Studiile actuale, cum ar fi unul din 2025, caută să înțeleagă efectele îndulcitorilor asupra hipotalamusului și reglării apetitului. Hipotalamusul este esențial pentru controlul foametei și a sațietății și este influențat de hormoni precum grelina și GLP-1.

Efectele pozitive și negative ale îndulcitorilor

Una dintre cele mai notabile descoperiri din studiul a 85 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani este că îndulcitorii fără calorii, cum ar fi sucraloza, au crescut fluxul sanguin în hipotalamus lateral mai mult decât zahărul sau apa. În timp ce o stimulare mai puternică a apetitului a fost găsită la persoanele cu greutate normală după ce au consumat sucraloză, persoanele obeze au avut un efect similar cu cel al zahărului. Ceea ce este deosebit de interesant este că femeile au prezentat un răspuns hipotalamic mai mare la sucraloză în comparație cu bărbații.

Cu toate acestea, efectele de promovare a sănătății ale îndulcitorilor pot merge dincolo de părțile întunecate, cum ar fi posibile perturbări ale microbiomului intestinal, riscul de diabet și chiar riscurile de cancer. Se știe că consumul de zahăr crește nivelul de zahăr din sânge și de insulină, în timp ce consumul de îndulcitori nu prezintă aceste efecte. În ciuda efectelor pozitive, studiul nu este lipsit de limitări, inclusiv din cauza numărului mic de subiecți și a lipsei de diversitate.

Reglarea hormonilor și rolul lor

Rolul hormonilor în reglarea apetitului este complex. Potrivit unui articol despre PubMed Central Există mai multe peptide periferice care sunt legate de sațietate.

Colecistokinina (CCK) este unul dintre primii hormoni de sațietate descoperiți și inhibă aportul de alimente stimulând în același timp secreția pancreatică. Se eliberează mai ales după consumul de grăsimi și proteine. Există și hormoni precum peptida YY (PYY), care favorizează și sațietatea și este maximizată după masă.

Acești hormoni joacă un rol crucial în influențarea apetitului și reglarea foametei. CCK inhibă absorbția alimentelor, în timp ce PYY încetinește golirea gastrică și influențează secreția altor hormoni digestivi. Împreună, aceste rezultate arată că atât îndulcitorii, cât și hormonii naturali de reglare ai organismului influențează interacțiuni complexe legate de foame și sațietate.

Cercetările pe această temă sunt departe de a fi finalizate, iar concluziile pot servi drept bază pentru dezvoltarea viitoarelor ghiduri alimentare. Recomandarea rămâne: consumul de zahăr ar trebui să fie moderat, cu obiectivele individuale și IMC fiind importante.