Supraveghere nucleară secretă: rolul cheie al lui Haidmühle în lupta împotriva armelor nucleare

Supraveghere nucleară secretă: rolul cheie al lui Haidmühle în lupta împotriva armelor nucleare

În Pădurea Bavareză, mai exact în Haidmühle de la granița cu Cehia, există o stație de măsurare de ultimă generație care a fost folosită pentru monitorizarea testelor nucleare de 35 de ani. Această tehnologie de măsurare subterană este utilizată de Institutul Federal pentru Geoștiințe și Resurse Naturale (BGR) operează și joacă un rol crucial în monitorizarea conformității cu Tratatul internațional de interzicere a testelor nucleare (CTBT). Stația este una dintre cele mai precise de acest gen din Europa și a fost deja vizitată de aproximativ 40 de diplomați din 27 de țări, precum și de reprezentanți ai misiunilor permanente la ONU la Viena.

Misiunea principală a stației este de a transmite și analiza date care ajută la monitorizarea activității globale a armelor nucleare. În timpul evenimentelor explozive precum explozia de azotat de amoniu din portul Beirut în 2020 și diferite explozii din Ucraina, stația a adus contribuții valoroase la colectarea datelor. Interesant este că datele militare colectate nu sunt autorizate pentru analiză sau distribuire.

Echipament tehnic și semnificație istorică

Sistemul de măsurare din Haidmühle include atât o stație seismologică, cât și o stație de infrasunete. Stația seismologică a înregistrat cu succes toate cele șase teste nucleare ale Coreei de Nord între 2006 și 2017. Stația de infrasunete, pe de altă parte, măsoară unde sonore inaudibile și a putut, de exemplu, să documenteze erupția vulcanică de la Stromboli din iulie 2019.

Tratatul de interzicere completă a testelor nucleare a fost deschis spre semnare în 1996 și de atunci nouă țări au dezvoltat arme nucleare, inclusiv SUA, Rusia, Franța, China și Marea Britanie. Deși India, Pakistanul și Coreea de Nord nu au semnat niciodată tratatul, cinci din cele 44 de țări semnatare, inclusiv Statele Unite, nu au ratificat tratatul. Rusia și-a retras ratificarea cu puțin timp înainte de sfârșitul anului 2023.

Supraveghere globală și provocări

Monitorizarea globală a testelor de arme nucleare se realizează printr-o rețea de 321 de stații de monitorizare amplasate în locații cu surse minime de interferență, inclusiv Antarctica. Datele de la aceste stații sunt colectate, analizate și arhivate în Centrul Internațional de Date de la ONU din Viena. Din punct de vedere istoric, peste 2.000 de teste de arme nucleare au avut loc de la primul test, testul „Trinity” din 16 iulie 1945. Doar câteva țări, precum Egipt, China și Iran, nu au ratificat, de asemenea, tratatul.

Apare o imagine clară: monitorizarea testelor nucleare rămâne o problemă urgentă și relevantă în diplomația internațională. Calea către o lume fără arme nucleare continuă să fie o provocare, pe măsură ce evoluțiile din jurul acesteia continuă CTBT spectacol.